Ads 468x60px

sâmbătă, 28 februarie 2015

vineri, 27 februarie 2015

Turmă blândă

Sursa: walkingwithourlord.wordpress.com


Turmă blândă
Costache Ioanid   
(volum: Taine)  




- Turmă blândă, turmă mică,
pradă lesne de-nghițit,
două mii de ani cum oare
                           n-ai pierit?

Prin străvechile pustiuri,
leii cei cu coama-n vânt
cum de nu ți-au șters și urma
                            pe pământ?

Ai tu oare, turmă blândă,
corn de taur, dinți de lup,
colț de viperă sau gheare
                           care rup?

- Nu. N-avem nici colți, nici gheare,
nici venin otrăvitor.
Dar avem cu noi o forță:
                          un Păstor...

Prin străvechile pustiuri,
El, Păstorul înțelept,
și-a purtat pe umeri mieii
                             și la piept!

Astfel, chiar dacă ni-e frică,
nu pierim ca fulgu-n zbor.
Căci suntem o turmă mică,
                               dar o turmă
                                 ș-un Păstor!

joi, 26 februarie 2015

Părtășie...

Sursa: chrisduffett.com

În prezența Celui sfânt



       Am recitit pasajul din Geneza 28:10-22 în care avem ca protagonist, dacă putem să-l numim așa, pe fugarul Iacov.
       La Betel, Iacov a avut un vis minunat în care a văzut o scară între cer și pământ. Acest fapt sugera legătura neîntreruptă dintre Dumnezeu și creația mâinilor Sale, omul. În acel moment Iacov era îngrijorat pentru viitorul lui deoarece remușcările trecutului îl urmăreau, iar singurătatea prezentului îl făcea să se simtă neajutorat. A fost momentul oportun când Acela cu ochii ca para focului să Se coboare și să stea de vorbă cu el.
       „Cât de-nfricoșat e locul acesta!”, a exclamat Iacov cuprins de teamă deoarece a fost prima dată când L-a întâlnit pe Dumnezeu. Nu a fost înfricoșat pentru că era Dumnezeu acolo (Iacov știa de existența Sa), El nu este ceva care să te sperie (mai degrabă dacă ne-ar speria focul iadului decât simțirea fiorului prezenței Domnului), ci a fost înfricoșat de cum se prezenta în acel moment înaintea gloriei Celui Preaînalt. 
       Dumnezeu este Acela care în toată înțelepciunea Sa știe cum să se coboare la omul trecător și să-l ridice din mocirlă dând o noua speranță, o nouă perspectivă. Așa s-a întâmplat și în cazul lui Iacov. În toate temerile lui, Dumnezeu îi promite că va fi un prieten la nădejde („Eu voi fi cu tine”), că nu va lăsa să i se întămple ceva („te voi păzi pretutindeni pe unde vei merge”). Îl îmbărbătează să meargă înainte pentru că Însuși Domnul îi va călăuzi pașii („te voi aduce înapoi în țara aceasta”) și-i oferă garanția că la vremea potrivită va vedea că Domnul Dumnezeul tatălui său, Avraam, i S-a prezentat coborându-se cu putere („nu te voi părăsi, până nu voi împlini ce-ți spun”).
       Ca urmare a acestei întâlniri, Iacov a luat hotărâri noi (vers. 20) și tot atunci ne este relatat faptul că s-au produs schimbări majore în ceea ce privește piatra căpătâi, pe a cărei vârf a fost turnat untdelemn și a deveni un stâlp de aducere aminte, iar numele locului în care Domnul i S-a prezentat, Luz (despărțire), a fost schimbat în Betel (Casa lui Dumnezeu).
       Acum stau și gândesc la nenumăratele seri de evanghelizări care au loc în bisericile din întreaga țară, seri în care mulți sunt prezenți ca ascultători, dar care pleacă uitând faptul că Dumnezeu se prezintă făcând o chemare și astăzi. Și tu poți să-ți vezi urma fiecărui an care a trecut din viața ta. Te vezi acum în prezent și nu ești sigur de viitorul care ți-l va aduce următoarea zi, dacă vei mai avea harul să vezi lumina soarelui. 
       Iacov a făcut un legământ cu Dumnezeu, tu ce faci? Iacov a pus preț pe faptul că Dumnezeu i-a vorbit și I-a ridicat un stâlp de aducere aminte, tu ce ai făcut pentru El? Tot Iacov, căci despre el am vorbit, după ce a fost binecuvântat de Domnul, și-a adus aminte de acest legământ, de stâlpul de aducere aminte (Gen. 31:13)...și tu și eu azi putem vedea cât ne-a binecuvântat Dumnezeu, dar ce facem?
       Poate ai nevoie de hotărâri noi și doresc ca să fim aceia care să ne sfințim tot mai mult. Dumnezeu te vrea cu gelozie! Tu Îl vrei pe El? S-ar bucura să te aștepte cu brațele deschise la intrare în Împărăția Cerurilor și s-ar întrista să spună să pleci de la El pentru că nu te-a cunoscut în pașii tăi pe alergarea de pe acest pământ. Alege-L pe El! Alege să trăiești acum pentru Dumnezeu câțiva ani, pentru a te bucura o veșnicie cu El pe străzile de aur.

miercuri, 25 februarie 2015

Prea comod..

Sursa: istoriiregasite.wordpress.com

Și pentru mulți dintre noi fotoliul este prea comod...


       Am stat și am privit zilele acestea video-ul în care cei 21 de creștini au fost omorâți pentru credința lor. Recunosc, cu greu l-am privit până la capăt. În aceste momente mi-au venit în minte diverse versete, imagini, provocări. În mintea mea am fost regizor, director și personaj în ceea ce însemna filmul acesta în care puteam să mă aflu și eu.
       Mi-a venit în minte video-ul făcut în videoclipul lui Cătălin Lup la cântarea „Eroii credinței” cu imagini preluate din filmul „Quo Vadis” (link) și m-am gândit că acolo, pe arene erau spectatori, erau lei care care erau înfometați, erau lacrimi, era prezentă o legătură de familie între cei dați la moarte (chiar erau atunci frați și surori în Domnul) și nu în ultimul rând erau rugăciuni înălțate către Dumnezeu prin credință, rugăciuni care nu cred că erau de genul: „Doamne, scapă-mă!”, ci erau acele rugăciuni: „Doamne, primește-mi sufletul!”. Ei vedeau cerul deschis și pe Fiul Omului stând în picioare la dreapta lui Dumnezeu (Fapte 7), la fel ca Ștefan. Ei cântau pentru că se întâlneau cu Acela pe care Îl așteptau. Ei, ei știau că dacă doreau să-și scape viața o vor pierde, dar dacă în momentele acelea își pierdeau viața pentru Hristos, pe baza mărturisirii de credință, erau încredințați că o vor câștiga (Matei 16:25). Ei...
       Acum am făcut o paralelă cu unele personaje de acolo și cu cele pe care le vedem acum, în zilele noastre, cu cei care sunt prigoniți. Și acum sunt spectatori; și acum sunt dintr-aceia care conduc aceste grupări și se hrănesc cu sângele celor neprihăniți; și acum sunt fel și fel de moduri de persecuții, de torturi, de chinuri...ceva este diferit. Acum suntem și noi, eu și tu! Nu, nu putem lupta împotriva cărnii și a sângelui, pentru că nu este treaba noastră (Efeseni 6:12a), dar suntem aceia care trebuie să facem rugăciuni pentru toți oamenii, da...putem să ne rugăm pentru ei. Nu-i cunoaștem personal, dar suntem frați în Domnul. Dumnezeu ne cunoaște pe fiecare în parte. În cer ne vom bucura când îi vom vedea pe acești 21 și ceilalți frați ai noștrii care sunt persecutați în lumea toată pentru că putem lupta cu ei. Putem să ne rugăm pentru casele lor, pentru cei din jurul lor, pentru întreaga omenire, ca prin aceste fapte să vadă fiecare că Dumnezeu a fost, este și va fi viu în vecii vecilor.
       Haideți, dar, să privim și la viețile noastre. Cât de ușor ne este să spunem că suntem creștini! Cât de ușor ne este fiecăruia să avem prieteni cărora să le spunem unde mergem noi la biserică, unde ne rugăm și pe la cine mai avem câte o părtășie! E ușor acum și totuși multora le este rușine! Atunci când ne vor arăta cu degetul și vor spune: pocăitul să ne bucurăm deoarece ei văd ceva diferit și acel ceva diferit nu ești tu, nu sunt eu, ci e Hristos. Și totuși, praful este de două degete pe Biblia multora, predicatorii vestesc Evanghelia, dar puțini sunt aceia care mai spun că Domnul este și un foc mistuitor, un Dumnezeu gelos (Deut. 4:24), predicând doar o evanghelia a prosperității. Duhul Sfânt de mulți nu mai este cerut pe motiv că nu mai este nevoie de El. Nașterea din nou este confundată cu un duș, o spălare în apa baptistierului. Haideți să ne trezim cât încă se mai poate!
       Spunea o cântare: „Eu simt că vine Domnul...” și parcă ne este tot mai greu să spunem Maranata (Vino Doamne Isuse!). În Numele Domnului Isus vă rog, chiar mie îmi spun acest lucru prima dată, să ne rugăm pentru toți oamenii, pentru bisericile noastre, pentru casele noastre și multe motive sunt, pentru a putea trăi, cât ține de noi, în pace cu toți oamenii (Romani 12:18), pentru că este de datoria noastră. Să fim părtași cu Hristos! 
       Dumnezeu să binecuvinteze pe fiecare dintre noi și să ne ajute să facem tot ceea ce este după voia Sa și orice s-ar întâmpla, să putem spune: „Eu sunt al Domnului și Domnul mă așteaptă. Ce îmi pot face niște oameni când Dumnezeu are totul pregătit pentru mine sus în ceruri?!” Să nu ne dăm așadar cununa care ne este pregătită în ceruri pentru o slavă deșartă, trecătoare pe pământ, care va pieri o dată cu toate lucrurile care vor arde.
Amin!


marți, 24 februarie 2015

Iubirea Ta

Sursă: www.foxnews.com

            Iubirea Ta...
                                        Costache Ioanid





Iubirea Ta, Domnul meu, e o floare,
un nufăr alb în amurgul amar, 
un surâs printre dulci lăcrămioare,
un crin ceresc răsărit pe altar.

Iubirea Ta, Domnul meu, e o taină.
Ea-mi umple gândul de-un nou înţeles,
de-un mister care toate-mi destaină,
ca să-nţeleg pentru ce m-ai ales.

Iubirea Ta e-un inel ce ne leagă,
un scut sub care-l înfrunt pe Cel Rău.
E tot ce am, e viaţa mea întreagă.
de când trăiesc doar prin sângele Tău.

Iubirea Ta, Domnul meu, e-o lumină.
Dar cînd în piept vechi ispite vin iar,
atunci din nou pe faţa Ta divină, 
în trist amurg, stropi de sânge răsar.

Va veni și timpul tău...

Sursă: wonderfulengineering.com

Va veni și timpul tău...
...și iată că a și venit


       Atunci când în jurul meu se vorbește despre „timp”, gândul îmi zboară la ceva trecător, dar care de foarte multe ori are un impact major în viața fiecăruia.
       Îmi aduc cu bucurie aminte de pasajul din Ioan 5, unde putem observa un timp al lucrării. Bolnavul de la scăldătoare a așteptat momentul să intre în apă pentru a fi vindecat, iar pentru că singur nu a reușit, la el a venit Isus, Acel Isus care îți spune și astăzi: „Nu descuraja căci sunt cu tine!” Atunci când apare Isus în drumul tău, situația ia o altă întorsătură și asemeni acestui bolnav, împreună devenim părtaș la lucrarea Fiului lui Dumnezeu (vers. 15)
       Iată că a venit timpul tău în care ai oportunitatea să lucrezi cu Dumnezeu. Nu poți ști ce va fi mâine, dar atâta timp cât se mai spune astăzi, mergi prin credință pentru că Cel care te veghează este Hristos.
       Suntem aceia care trebuie să conducem spre Împărăția Sa. Este timpul nostru, este timpul să ne ridicăm. A dispărut perioada în care să așteptăm și să ne uităm cum lucrează alții...Poți avea parte de propria-ți minune! Dumnezeu ne vrea cu gelozie (Iacov 4:5), ne vrea viteji, ne vrea statornici - chiar dorește acest lucru, în ciuda lipsurilor noastre și a mizeriei în care deseori stăm.
       Privesc spre cer și sper că într-o zi Îl voi vedea pe Acela care va sta cu brațele deschise chemându-mă din această lume în care nu-mi găsesc nici alinul, nici plăcerea...aștepți și tu acel moment?
       Este timpul tău de ridicare deoarece școala în care înveți are nevoie de un elev dedicat Domnului, așa ca tine, facultatea unde studiezi are nevoie de un student ca tine, întreaga lume are nevoie de un om ca tine, unul după inima lui Dumnezeu
       Toate trec, dar Hristos rămâne Același! Este timpul nostru! Hristos ne vrea biruitori!
       Mă rog Domnului pentru că doresc să văd o generație care se ridică neavând niciun fel de teamă deoarece Îl va avea pe Isus Hristos în conducere, iar eu vreau să fac parte din aceasta.

luni, 23 februarie 2015

Dorința de a vorbi cu răscumpărații...

Cu dragoste să porți comunicarea
cu Tatăl tău!

„Rugați-vă întotdeauna în Duhul, cu tot felul de rugăciuni și cereri.Vegheați la aceasta cu toată stăruința și rugăciunea pentru toți sfinții”¹


               A fost o zi în care am 'digerat' acest verset și din nou l-am digerat și tot într-un punct am ajuns: „tot felul și tot timpul”.
            Mi-am dat seama de dragostea lui Dumnezeu și de dorința Lui de a sta într-o relație de comunicare continuă cu noi. „Rugați-vă neîncetat”² scrie într-un alt loc. Dumnezeu ne îndeamnă să vorbim cu El pentru că e dispus tot timpul să ne asculte.
               Eu, când am citit acest verset, l-am citit ca un mesaj din partea Lui și cred că El vrea ca fiecare să îl ascultăm. Acest mesaj spune așa: „Hei! Ce faci? Uite, Eu doresc să vorbesc cu tine pentru că te iubesc și dau popoare pentru tine. Nu vrei să vorbești cu Mine? Spune-Mi tot ce vrei, orice, dar nu mă ocoli. Numai bagă-Mă în seamă...Sper că nu M-ai uitat... Când ai ceva ce vrei să spui cuiva, Eu sunt aici gata să te ascult din pricina dragostei Mele pentru tine. Vreau să te aud, să te văd zâmbind. Vreau, personal, să îți șterg lacrimile. Te iubesc!”
               Oare ne facem timp pentru El? Azi am înțeles că El are de fiecare dată timp pentru noi. La El nu apelăm ca la un doctor, unde ai nevoie de programare și stai cu numele scris pe o listă de așteptare. La El nu stă nimeni la rând. TU ai prioritate pentru că ești fiul Său răscumpărat și doresc ca Domnul să te binecuvinteze! Amin


_________________________________________________________________________
¹ - Efeseni cap. 6, vers. 18, trad. NTR (Noua Traducere Română)
² - Evanghelia după Ioan, capitolul 5, versetul 24, trad. D. Cornilescu 2006

marți, 10 februarie 2015

Să fii un mădular folosit




 Romani 12:4 Căci după cum în trup avem mai multe mădulare și mădularele nu au aceeași funcție.


          
          Dumnezeu are în vedere viața ta și dorește ca umblarea ta să fie pe o cărare sfântă. Tu ai grijă de viața ta? Dacă nu, doresc a te anunța că nu vei putea fi un ajutor nici pentru cei din jurul tău, nu poți să ai în grijă nici de sufletele care sunt in jurul tău.
          Tu și cu mine trebuie să fim un ajutor, nu doar într-un mod fizic, ci și într-unul spiritual, mai ales spiritual. Astăzi este timpul ca toate mădularele tale să lucreze, fiecare în felul și rostul său, dar cu scopul de a-L înălța pe Dumnezeu.
          Pentru a avea o unitate între mădularele din biserică va trebui să conștientizezi faptul că cei din jur au nevoie de tine așa cum și tu ai nevoie de ei. Te îndemn, dar, ca tu să fi pata de culoare care dă frumusețea deosebită peisajului; fii soarele care oferă căldură și lumină celor care duc lipsă de acestea de atât de multă vreme și cu părere de rău o spun că mulți cred că umblă prin lumină deși sunt împotmoliți în beznă. Ajută-i să evadeze!

Fii tu, împreună cu Hristos în tine, dar înainte de toate ia aminte la cum ești tu, dacă ești un exemplu viu în ceea ce înseamna un părtaș la crucea lui Hristos!

sâmbătă, 7 februarie 2015

Lacrimi


Ioan 11:35: "Isus plângea"
     
    "Sunt clipe în viață ce dor ca și o rană..."¹ spunea o cântare pe care o ascultam continuu anul trecut. Sunt clipe în care nesiguranța își spune cuvântul. De ce nesiguranță? Pentru că suntem slabi, chiar foarte slabi.
     Personal, mi-am auzit de la cineva vorba: "Tu nu trebuie să te gândești la slăbiciuni pentru că tu ai primit o putere." Într-adevăr, îi dau dreptate celui care a spus lucrul acesta, dar nu este tot timpul ușor. Chiar și leul, care este numit "rege", este un animal foarte  puternic, dar la rândul său cade pradă vânătorilor.
     Isus stă astăzi și plânge..pentru mine, pentru tine. El a primit paharul în care erau nelegiuirile noastre. Pare simplu. Pare o lecție care este spusă de la anvoane continuu. Pare deja o lecție învățată. Dar El, ca un Fiu, a avut o prima dorință, aceea care spune că: "Dacă este cu putință, depărtează paharul de la Mine..."². Poate că s-a simțit neascultat, iar apoi, în umilință a spus: "voia Ta să se facă"² și atunci S-a ridicat și a mers de a trezit pe ucenici să meargă știind faptul că: "A venit ceasul!"³
     Atunci plângea pentru că aflase că prietenul său Lazăr a murit, iar acum plânge pentru că în inimile noastre e doliu. S-a stins credința, s-a stins puterea în cântare, s-a încetat rugăciunea fierbinte. De ce? Astăzi e doliu. Mâine ce va fi? Haideți să ne dezbrăcăm de doliul pe care mulți îl purtăm! Oameni după inima lui Dumnezeu să fim la fiecare pas al alergării noastre pe pământul celor vii, pentru a reuși să fim vrednici de cununa pe care Domnul ne-o va da în ceruri! 
    
     Rugăciune: Dumnezeule mare, Tu Cel care locuiești mai sus de ceruri, Tu acel care ai putere în cer și pe pămant, privește, Te rugăm, peste România. Privește spre starea fiecăruia. Ajută-ne să dăm la o parte obișnuința cu care ne-am învăluit în ultima vreme. Înflăcărează-ne prin Duhul Tău Cel Sfânt. Ridică Dumnezeule o nouă generație care să nu se rușineze de Numele Tău! Îți mulțumim că ne asculți. Fii binecuvântat în veci de veci! În Numele lui Isus, AMIN!
________________________________________________________________________
 ¹ - Ioan Timofte / David Lela & Ramona Lup
² - Evanghelia după Marcu, cap. 24 vers. 36, trad. D. Cornilescu 2006
³ - Evanghelia după Marcu, cap. 24 vers. 41, trad. D. Cornilescu 2006