Ads 468x60px

luni, 30 martie 2015

30.03.2015

Sursa: aici


Nicidecum n-am să te las, cu niciun chip nu te voi părăsi
Evrei 13:5          



Eu nu te las copile și nici n-am să te uit,
Căci merg la pas cu tine, văd totul și te-aud.
Îți simt și disperarea, căci lacrima nu minte
Și știu că alinarea nu stă doar în cuvinte.
Deși aștepți de mult, mai rabdă înc-un pic,
Crezând că Eu te-ascult chiar când nu schimb nimic.
Nu renunța o clipă, Eu, Domnul îți vorbesc,
Acel ce te ridică și-ți spune: „Te iubesc!”

O săptămână plină de pace!

joi, 26 martie 2015

Instanța a decis: „Afară!”

Sursa: aici


Ce mai este de făcut atunci când instanța decide ca tu să ieși afară?

        


        Imediat după săvârșirea păcatului, Adam și Eva au experimentat primul efect al acțiunii lor. Ochii le-au fost deschiși, cum a spus ispititorul, dar s-au rușinat și au văzut că erau goi. În zadar au încercat să se acopere cu frunze pentru că atunci când a venit Dumnezeu să se întâlnească cu țărâna, nu a mai găsit-o...erau ascunși pentru că le era rușine.
        Faptul că șarpele a fost blestemat la o viață în care să se târască, pare să indice că la-nceput acesta avea o postură și o formă de mișcare mai superioară. Pedeapsa șarpelui ne învață că orice este folosit de Satan este înstrăinat de Dumnezeu.
        Înșelarea Evei a fost mai mult o problemă de alegere și nu o lipsă de informație. Pedeapsa ei este ca femeia să nască în durere. Judecata lui Dumnezeu a avut două aspecte: naștere și relații de căsnicie (deoarece femeia va trebui să se supună soțului). Cât despre Adam, pedeapsa lui a fost să se-ngrijească de traiul familiei prin cultivarea hranei în pământul pe care vor crește spinii și pălămida.
        Păcatul nu produce niciodată ceva bun, ci prin săvârșirea lui ne vom depărta tot mai mult de Dumnezeu. Noi nu ne putem vindeca singuri de acesta și nici nu-l putem elimina din viețile noastre, ci doar Dumnezeu în mila Sa poate face acest lucru.
        Adam și Eva au fost dați afară din Eden, iar noi suntem aceia care dorim să intrăm acolo. Trăirea noastră trebuie să fie în așa fel încât să se vadă Isus în urma noastră și nu omul trecător care e făcut dintr-un praf pe care-l poartă vântul de ici-colo. Nu îmi doresc să ajung la Poarta cea Frumoasă și să mi se spună: „Ieși afară!”, ci vreau să mi se spună: „Vino!” Nu știu cât mai este până atunci, însă un lucru eu doresc fierbinte, să-L văd atunci pe Cel care are ochii ca para focului și care mă cheamă pe nume! 
        Poate ești un Adam sau o Eva și te macină gândul că te simți alungat. Luptă! Ridică-te și luptă! Atât ți-a mai rămas! Edenul te așteaptă! Nu sta afară sau la graniță ci pășește cu Hristos!

marți, 24 martie 2015

Isus Hristos e Domnul


Sursa: aici

Isus Hristos e Domnul,
aleluia!





Isus Hristos e Domnul, aleluia!
E Începutul şi Sfârşitu-n jubileu,
E Cel care-a venit să mântuiască
Din marele păcat lumea firească,
S-o aducă, înapoi la Dumnezeu...

Isus Hristos e Domnul, aleluia!
E Alfa şi Omega-nceputul zidirii
Lui Dumnezeu, în vasta-I lucrare
Cuprinzând, opera Lui creatoare,
În mistere, complete-ale măririi.

Isus Hristos e Domnul, aleluia!
Sămânţa cea promisă-n Paradis
Că Ea...va zdrobi capul şarpelui
Pentru-a aduce mântuire omului, 
Şi-a împlinit-o, după cum e scris.

Flavius Laurian Duverta                                         
 (resursecrestine)                                               

luni, 23 martie 2015

23.03.2015

Sursa: aici



Când mă va chema îi voi răspunde, voi fi cu el în strâmtorare
Psalmul 91:15       





Dacă ești cuprins de îndoială, 
Temător și-n strâmtorare,
Strigă-Mă fără de teamă, 
Și-ți trimit din ceruri rezolvare. 
Eu te port pe brațe de iubire, 
Zice și-astăzi Tatăl Dumnezeu, 
N-ai sa fi lipsit de ocrotire, 
Fiindcă luptă n-o duci tu, ci Eu. 
Eu sunt Cel ce iți vorbește, 
Eu sunt Cel ce sunt cu tine,
Eu sunt Cel ce împlinește, 
Crede-Mă copile! 

marți, 17 martie 2015

Căutând detalii...

Sursa: aici


Căutăm pe Dumnezeu sau căutăm doar detalii?

       
       
       Având o discuție cu cineva, mi-am dat seama că mulți încearcă să-L descoase pe Dumnezeu, să-L pună în diverse tipare, ba chiar să-I pună bariere. Mulți spun: „Doamne, Doamne”, dar numai până la o limită; când se ajunge aproape de un rezultat dorit totul se schimbă și se ajunge la atitudinea: „Până aici, de aici eu fac...pot chiar și fără Tine!”. Nu, noi nu facem parte din categoria aceasta, doar alții, așa e?
       Mulți încearcă să ajungă la Dumnezeu prin propriile forțe. Mulți uită, ba chiar spun ca cei de pe Titanic:„Nici Dumnezeu nu poate a-l scufunda!”, necunoscându-I puterea Celui care a-ntocmit și marea și ghețarul și vântul și raza soarelui. El e Dumnezeu! Nimic mai mult! A fost, este și va fi! 
       Pentru a-și întări identitatea, chiar Isus Hristos a răspuns că El este Cel ce este. Pentru El chiar și intervalul de plus infinit și minus infinit este prea mic!
       Unii Îi meșteresc un chip bărbos, sever, bătrân sau un prunc cu chipul blând. Fără nicio sfială, mulți au și un cod de a vorbi cu Dumnezeu, o rugăciune memorată, tradiție, ritual. Nu știu cum arată...nimeni nu L-a văzut vreodată, dar slava I S-a văzut de multe ori.
       Într-o zi Îl vom vedea coborând pe norii cerului într-o slavă pe care teologii o numesc Shekinah. Atunci vom fi cu El. Nu vor mai fi nici lacrimi, nici boală, nici suspin, ci doar eterne bucurii! Până atunci, rămânem în așteptare și veghere ca în acea zi măreață să zicem: „Iată-L că vine! Maranata!”

Şi să-L cunosc pe El şi puterea învierii Lui,
 şi părtăşia suferinţelor Lui,
 şi să mă fac asemenea cu moartea Lui;
Filipeni 3:10                                         

luni, 16 martie 2015

3.16.2015

Sursa: aici


Fiți tari și îmbărbătați-vă inima toți cei ce nădăjduiți în Domnul
Psalmii 31:24   


Fii tare atunci când greul te ajunge
Când teama șoptește că nu ai scăpare
Când lacrimi din ochi șiroaie-ți vor curge,
Privește la El și nu la încercare.

Fii tare când Domnul lucrează-n tăcere
Și nu vezi schimbarea pe care I-o ceri,
Apleacă-te-n rugă și-atunci cu putere
Alege să crezi în loc să disperi

Îți doresc o săptămână binecuvântată, mai plină de speranță și tărie!

vineri, 13 martie 2015

Vorbește cu mine, te rog!

Sursa: aici


   Lasă-mă să vorbesc cu tine, mami!



       Astăzi, în stația de tramvai, iar mai apoi în timp ce mergeam spre casă, mi-a fost dat să văd ceva ce mi-a rupt inima. În timpul acestui episod mi-a venit gândul că trebuie să vă scriu și vouă, cititorilor. 
       Afară ploua foarte mărunt, iar lângă mine, pe obrazul unei fetițe de 6-7 ani a picurat o lacrimă. Suferea foarte mult din cauza tehnologiei. Nu era singură fizic, dar se simțea singură. Cu voce gata să pornească în hohot de plâns a spus mamei sale, care vorbea la telefon: Mami, de ce nu vorbești cu mine? Toată ziua vorbești doar la telefon și cu mine deloc. Din pricina rușinii fată de cei din jur, mama îi șterge lacrima de pe obraz și îi răspunde: Cum să nu vorbească mami cu tine?! Mai trebuie să vorbesc și la telefon, dar eu vorbesc și cu tine. S-a văzut pentru o perioadă că a fost puțin vinovată de faptul că fetița ei i-a cerut doar să vorbească cu ea...
       Această fetiță a prins curaj și a început să o întrebe pe mamă despre orice lucru din jurul nostru, doar pentru a vorbi cu cea care i-a dat viață, iar mama îi răspundea. Se putea citi fericirea pe chipu-i blând de fetiță cu părul bălai. 
       A sosit tramvaiul! Se pare că am urcat în același tramvai. Acolo, fetița a continuat să-i arate diverse lucruri și dorea să păstreze o comunicare, deși foarte săracă, dar să simtă că i se vorbește. De data aceasta, mama, o aproba și atât. Privirea o avea din nou pe ecranul telefonului pe care începu a scrie un mesaj. Fetița a observat acest lucru și din nou durerea din suflet a ieșit la iveală. Vezi?! Iar nu vorbești cu mine...toată ziua ești cu mâna și cu ochii pe telefon..
       Ce am învățat eu din toate acestea? Ca simplu spectator am învățat să prețuiesc mai mult pe cei din jurul meu. Ca viitor părinte, atunci când va fi timpul, să mă ocup de educația copiilor mei atât prin contact direct cu ei, dar și pe genunchi în rugăciune. Ca simplu creștin mi-am dat seama încă o dată cum diavolul vrea să despartă și atacă foarte mult în relațiile din familie.
       Cred că ne rămâne un singur lucru de făcut - să ne rugăm. Chiar provoc să ne rugăm fiecare pentru căminul lui, pentru prieteni, familie, soțul/soția cu care ne-a binecuvântat sau ne va binecuvânta Dumnezeu. Doar așa vom reuși să nu mai vedem episoade de acest gen și să vedem doar fericire pe chipul celor care vor fi în jurul nostru,
        Dumnezeu să ne binecuvinteze pe fiecare! Părinților, iubiți-vă copiii! Sacrificați timp pentru ei pentru a reuși pe viitor să aveți răsplată aici, pe pământ, dar mai ales în ceruri!

miercuri, 11 martie 2015

...dar lumina mea?!

Sursa: web


...cum mai ești, lumină-n candelă?


      A fost o seară în care mergând spre casă, am observat la un colț de stradă un copilaș care încerca să-și calce umbra. M-am gândit la faptul că același lucru încercam să-l fac și eu atunci când mi-am dat seama că umbra mea ”mă urmărea” și nu știam ce are cu mine.
       După ce mi-am adus aminte de acest scurt episod din viața mea mi-am pus întrebarea: De ce toată lumea încearcă să înlăture întunericul prin forțele proprii și nu apelează pur și simplu la aprinderea luminii? Pare a fi o întrebare banală pentru unii și bine pusă pentru alții. Unii ar răspunde printr-un limbaj foarte simplu, iar alții ar da multe explicații pierzându-se chiar pe ei în acestea. 
       În minte mi-a venit următorul lucru: eu am primit de la Hristos abilitatea de a străluci în întuneric. El este lumina lumii și așa ne-a numit și pe noi. Mi-am pus o altă întrebare: Cât de mult mai strălucesc în întunericul acestei lumi? Răspunsul vreau să și-l dea fiecare după starea în care se află acum. 
       Din nou gândul mi-a zburat la pasajul din Matei 25, unde ne este relatată o comparație în legătură cu Împărăția Cerurilor și anume Împărăția Cerurilor asemănată cu cele 10 fecioare, 5 înțelepte, iar celelalte neînțelepte. Cu toții știm că cele din urmă nu au avut destul ulei în candelă, ba mai mult, au și lenevit fără a se duce să-și cumpere pentru a fi pregătite de întâmpinare. Când s-a apropiat ceasul ca Mirele să apară, ele au intrat într-o stare de teamă...nu aveau ulei în candele...dacă le porneau, lumina era probabil una slabă (sau înexistentă) și de foarte scrută durată.
       Ce vreau să facem este să ne gândim și să punem pe două talere de cântar cât a strălucit lumina noastră și cât a stat ascunsă, aruncându-se pe ea toată mizeria lumii. Încă mai e timp de reparat, dar timpul este scurt și Mirele va veni și nu va zăbovi.
       Așadar, să ne pregătim candelele și să biruim întunericul din jurul nostru, atât cât încă se mai poate!

luni, 9 martie 2015

Doamne, astăzi nedreptatea

Sursa: aici



Doamne, astăzi nedreptatea

Jeni Preda    



Doamne! Astăzi, nedreptatea e pusă la loc de cinste...
De nimic nu mai au teamă, nici de Tine, bun Părinte.
Fură, mint, se bat, înjură oamenii fără ruşine,
Îţi iau pâinea de la gură, n-au respect, măcar de Tine.

Chiar şi cel ce-ţi spune "frate", te bârfeşte şi-ţi vrea rău
Dar va da ochii cu Tine, Sfinte, Mare Dumnezeu.
Unde mergi, doar duşmănie... parcă sunt stăpâni pe tot
Cred că-mpărăţesc pământul, nu se potolesc deloc...

Noi, copiii Tăi o, Doamne, venim suspinând la Tine:
Vino! Dă-ne izbăvirea, lasă harul să lumine!
Lasă pacea Ta, Isuse, să cuprindă-a noastră viaţă,
Să privim cu bucurie, zorile de dimineaţă.

Ştim că timpul, iute zboară şi ne vei lua acas'...
Vrem să Te-aşteptăm cu toţii, până-n cel din urmă ceas.
Îmbracă-ne cu răbdare, să veghem pân'-la sfârşit,
Când ne-om întâlni cu Tine, să ne spui: "Bine-aţi venit"!


      

duminică, 8 martie 2015

Nu pot exprima iubirea ei

Sursa: aici

“Mamele scriu cu mâinile lor gingașe în inima copiilor lor ceea ce vântul aspru al vieții nu va reuși să șteargă niciodată.”
(Autor necunoscut)       



        Urmărind unele bloguri a câtorva oameni pentru care merită să deschizi internetul, cum spune fratele Nicolae Geantă pe blogul său, am observat că sărbătoarea de 1 martie a fost un subiect despre care fiecare și-a exprimat câte un gând de bine. Nici sărbătoarea de 8 martie nu trece neobservată, ba chiar este una despre care se scrie cu un sentiment mai aparte, prima dragoste.
       Îmi aduc aminte cum în clasa a II-a am participat la un concurs de poezie, concurs cu tema ”8 martie”. Nu am putut în versul meu să scriu atât de profund și nici acum nu pot descrie dragostea mamei față de pruncul ei, acea dragoste care o simți de la prima inspirație până la ultima expirație. La vârsta aceea am descris-o așa: „Suavă, candidă și blajină/E mama mea gingașă și senină”. 
       Prin tot ceea ce Dumnezeu i-a dăruit, a reușit să-mi ofere o educație extraordinară, nu de puține ori s-a sacrificat pentru mine ca să pot avea eu, iar pe ea s-a lăsat la urmă. Ce este dureros? Dureros este faptul că ne dăm seama de aceste lucruri tot mai târziu...poate prea târziu. 
       Cred că fiecare dintre noi regretăm că în anumite momente nu am prețuit mai mult eforturile ei. Astăzi, parcă e o zi care concentrează toate mesajele de bine pentru ele, mamele noastre, dar îmi doresc ca societatea în care trăim să practice tot mai mult teoria: dragostea nu se oferă doar într-o zi, ci în fiecare zi.
       Un lucru mic contează mai mult decât ne închipuim. Printr-un gest cât de mic poți schimba în bine un suflet rănit. Dumnezeu să facă să lumineze fața Lui peste mamele noastre și nu doar astăzi, de 8 martie, ci în fiecare zi din viața lor. Domnul să le răsplătească toată truda și să ne ajute Dumnezeu și pe noi să putem să le aducem doar bucurii în suflet!

Ea(mama) străluce ca un soare,
Când zâmbește parcă-i floare.
Aș vrea toată viața mea
Să fiu numai lângă ea!
    (Personal)                                                 

miercuri, 4 martie 2015

Comori neprețuite. Comori de lângă noi

Sursa: web


"Adevărat vă spun că, ori de câte ori ați făcut 
aceste lucruri unuia din acești foarte 
neînsemnați frați ai Mei, Mie Mi le-ați făcut."
Matei 25:40         



       Investiția într-un lucru ajută ca lucrul respectiv să fie mai bun, mai compatibil cu ceea ce înseamnă noutate și chiar ajuta la îmbunătățirea stării celui care o acordă. Un investitor știe să pună preț pe cât cheltuiește, dorind să facă, mai apoi, o paralelă în care să pună în balanță ceea ce a investit, respectiv ceea ce a câștigat în urma investiției, iar dacă investiția a fost una bună, acesta va avea ceva în plus față de cât a cheltuit.
       Zilnic investim, chiar dacă nu avem această meserie, sau credem că nu avem această abilitate. Dureros este faptul că investim în lucruri trecătoare. Cum rămâne cu acei micuți? Oare nu sunt ei comori prețioase pe lângă care trecem atât de nepăsători? Ba chiar lui Hristos facem un favor, dacă îi ajutăm pe aceștia. Cred că mulțumirea pe care ei o au în momentul în care tu întinzi o mână de ajutor străpunge cerul. Fiecare din acești micuți au o poveste, din păcate este una tristă în peste 95% din cazuri.
       Vreau să învăț ce înseamnă toate aceste lucruri și sunt sigur că doar practicarea lor mă va ajuta să le fac din ce în ce mai bine. Să fim conștienți că doar ce am făcut pentru Isus va rămâne, celelalte vor arde și se vor face toate scrum.
Chiar dacă risc să mă repet, doresc a pune accent pe faptul că Isus Hristos a spus că ori de câte ori am ajutat pe acești micuți, ori de câte ori am dat un pahar cu apă, am vizitat (și exemplele pot continua), Lui I le-am făcut pe toate.

       Dumnezeu să ne binecuvinteze pe fiecare și să nu uităm să oferim și celorlalți din binecuvântarea noastră, văzându-se dragostea pe care Dumnezeu a arătat-o față de noi prin Fiul său întrupat pe crucea de pe Golgota!

Atunci Îi vor răspunde și ei: "Doamne, când Te-am văzut noi flămând, sau fiindu-Ți sete, sau străin, sau gol, sau bolnav, sau în temniță, și nu Ți-am slujit?"
Și El, drept răspuns, le va zice: "Adevărat vă spun că, ori de câte ori n-ați făcut aceste lucruri unuia dintre acești foarte neînsemnați frați ai Mei, Mie nu Mi le-ați făcut."
Si acestia vor merge in pedeapsa vesnica, iar cei neprihaniti vor merge in viata vesnica."
Matei 25:44-46

Degetul lui Dumnezeu


Gelu Boantă
 Lasă-L pe Dumnezeu să-și pună amprenta asupra vieții tale
Exod 8:16-19

Nici cancerul nu este greu pentru Dumnezeu, nici boala aceea, nici situația financiară, nici faptul că nu mai poți plăti rata la bancă. Aș dori ca Dumnezeu să ne atingă cu degetul Lui! Dragostea vindecă oameni, pe cei ce o dăruiesc și pe cei ce o primesc. Cu cât judeci mai mult, cu atât iubești mai puțin. Domnul Isus Hristos a judecat puțin, dar a iubit mult! 
Soluția lui Dumnezeu este: „Du-te, dar și să nu mai păcătuiești!”

Un Prieten de nădejde




























     

 Isus al meu, prieten scump
Din zorii tinereții
Cu Tine eu călătoresc
Pân la sfârșitu vieții.
                 (Nicolae Moldoveanu)         




       Dacă ar fi să găsim pe cineva pe care să-l dăm drept exemplu pentru ceea ce înseamnă adevărata prietenie, am căuta mult la oameni și am rămâne tot mai dezamăgiți. Eu (cred că și tu) cunosc pe Cineva care nu se schimbă, care știe ce înseamnă sacrificiul unei prietenii și a demonstrat că prețul dragotei este unul mare, dar nu imposibil de plătit.
       Nu știu de ce, dar simt că am intrat într-o obișnuință, într-o stare de stacnare mergând pe principiul: „Cum ne este acum ne este bine. Slăvit să fie Domnul!”. Da, dau slavă Domnului la fiecare pas pe care-l fac. Nu poți înainta dacă bați pasul pe loc, ci înaintezi doar dacă faci un pas înainte, urmat de altul și altul... Aceasta este misiunea noastră...să înaintăm. 
       Nu știu cât L-a costat pe Hristos dragostea pentru noi, dar știu că a dat mai mult decât ofer eu azi, mai mult decât îmi propun să ofer mâine și chiar mai mult decât îmi doresc să ofer într-o viață întreagă. Atunci când noi nu ne uitam la El pentru că Îl disprețuiam și ne întorceam fața de la El, totuși El a mers înainte și ne-a arătat la urmă că pentru rău, El nu răspunde cu rău, ci cu bine.
       Noi? Răspundem răului cu rău, dar și binelui răspundem tot cu ră. De ce? Pentru că ne-am obișnuit să primim laude, să fim vizitați, sunați, chemați, băgați în seamă, ba chiar mulți se bucură că sunt invidiați. 
       Haideți să ne pocăim și să trăim și ceea ce cântăm! Nu la întâmplare am ales aceste versuri de cântare, deoarece sunt versuri cunoscute, chiar dacă variantele diferă, esența este aceeași: pân la sfârșitul vieții cu Isus. Trage răul de noi când într-o parte, când într-alta, dar avem datoria să ne ținem strâns legați de bine.
       Domnul să ne binecuvinteze pe fiecare și să facă să crească dragostea Lui în noi tot mai mult! Harul și pacea Domnului fie peste noi toți, iar duhul de pocăință să ardă în noi cu o putere din ce în ce mai mare! Amin! 

Ovidiu Liteanu - Vreau să plec




Ovidiu Liteanu - Vreau să plec

Voi pleca, voi zbura spre Isus
Căci mi-e dor de-a Lui veșnicie
Voi zbura că mi-e dor de Isus
Plin de pace și de bucurie